Pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc este pelerinajul epocii moderne, care la început a fost cel mai important eveniment religios al secuilor, iar de-a lungul secolelor a devenit cea mai semnificativă mișcare creștină, care afectează întreaga populație maghiară.
Slujba se ține în fiecare an de Rusalii la biserica de la Șumuleu-Ciuc și la altarul edificat în şaua dintre cele două culmi ale muntelui Şumuleu-Ciuc, în prezența a sute de mii de participanți creștini maghiari romano-catolici și de alte credințe.
Grupurile de pelerini sosesc din Transilvania, din Ungaria, din Europa și din întreaga lume – Slovacia, Germania, Brazilia, Australia, Insulele Filipine, Kenia, etc. Legătura dintre pelerini este creștinismul și nevoia de reaprovizionare culturală și spirituală. Rusaliile combină caracteristicile religioase romano-catolice cu elemente ale religiei populare.
Istoria pelerinajului de la Șumuleu-Ciuc se datează încă din 1442, când Papa Eugen al IV-lea și-a dat acordul pentru pelerinaj, acelor persoane care au ajutat ordinul franciscan în construirea bisericii. În secolul XVII zona de atracție a pelerinajului se extinde doar la localitățile catolice din regiunea Ciucului, Gheorgheni, Odorhei, Trei Scaune și zona Nirajului de Sus. Ceangăii din Moldova participă la eveniment numai din secolul XVIII. Construirea rețelei rutiere și feroviare din secolul XIX a atras și mai mulți credincioși la eveniment – a crescut numărul pelerinilor -, care veneau din zone tot mai îndepărtate.
Prima parte a secolului XX și războiul mondial au afectat pelerinajul: numărul participanților a scăzut, iar în anul 1916 statuia Maicii Domnului a trebuit dusă în exil, prima oară la Odorheiu-Secuiesc, pe urmă la Cluj-Napoca. Aceasta a fost readusă la Șumuleu Ciuc doar în anul 1919. După război primul pelerinaj a avut loc în anul 1921, însă fără procesiune. În următorul an au participat deja 20-25 de mii de creștini. După al doilea război mondial pelerinajul a fost interzis de puterea comunistă, dar asta nu înseamnă că a fost întrerupt în totalitate – în fiecare an de Rusalii grupuri mici de pelerini au participat la procesiunea de la Șumuleu-Ciuc.
După schimbarea regimului, având în vedere faptul că numărul creștinilor este de sute de mii, a fost nevoie de modificări legate de eveniment. Slujba se ține în șaua dintre cele două culmi ale muntelui Şumuleu-Ciuc. Grupurile de pelerini sosesc tot aici, însă nu participă la procesiune.
Pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc este strâns legat și de cultul Fecioarei Maria, al cărui element principal este statuia Fecioarei. În anul 1798 biserica a declarat statuia ca fiind făcătoare de minuni – secuii au crezut în puterea statuii de secole, iar episcopul a sfințit această credință religioasă. Fecioara Maria, apare ca mediator și ajutor, iar credința populară de multe ori a atribuit aceste minuni statuii Maicii Maria de la Șumuleu-Ciuc. Statuia ar fi putut fi o figură laterală de altar și nu era inițial parte a bisericii. Pe baza cercetărilor anterioare, se presupune că ar fi fost realizată în prima jumătate a anilor 1500, pictura actuală obținând-o în secolul XIX.
