Propus de: Kelemen Katalin
Miercurea Ciuc, la 30 martie 2021
- DATELE PERSOANEI CARE PROPUNE ÎNREGISTRAREA VALORII
- Numele persoanei/instituției/organizației care propune înregistrarea valorii:
Biblioteca Județeană “Kájoni János”
- Datele persoanei de contact care a propus înregistrarea valorii:
Nume: Kelemen Katalin
Adresă: 530223 Miercurea Ciuc, Str. Stadion, nr. 1/bis
Telefon: 0720 544093
E-mail: kelemen.katalin@yahoo.co.uk
DATELE VALORII JUDEȚENE
- Numele valorii județene: Opera pictorului Nagy Imre
- Clasificarea valorii județului pe categorii de specialitate:
Patrimoniul cultural
- Localizarea valorii județene:
Județul Harghita, Miercurea Ciuc, Galeria de artă Nagy Imre, Muzeul Secuiesc al Ciucului
- Denumirea colecției de valori în care se propune înregistrarea valorii:
Județene
- O scurtă prezentare a valorii județului, descrierea trăsăturilor unice și a istoriei:
Pictorul și graficianul Nagy Imre este unul din reprezentanții de seamă al “școlii de pictură secuiești.”
S-a născut la 25 iulie 1893 în satul Jigodin, aparținând astăzi orașului Miercurea Ciuc. Și-a început studiile elementare în satul natal, după care a studiat la Şumuleu Ciuc și Gheorgheni, iar în 1914 a obţinut diploma de învăţător la Șumuleu Ciuc. A studiat arta plastică la Budapesta la diferite școli și ateliere de creație. În 1918 s-a înscris la Institutul de Arte Plastice din Budapesta, unde a studiat sub orientarea lui Viktor Olgyai.
În timpul primului război mondial, între anii 1915-1917 a fost trimis pe front, unde a fost rănit.
După terminarea studiilor s-a întors în 1924 în satul natal, a petrecut mai multe sezoane estivale lucrând la Baia Mare. Cu excepția unor perioade scurte a trăit la Jigodin aproape toată viața. Anturajul, peisajul secuiesc şi arta universului ţărănesc arhaic vor deveni elemente organice ale exprimării sale artistice.
În 1925–26 s-a prezentat publicului cu xilografii şi picturi la expoziții din Târgu Mureş, Cluj şi Braşov.
Începând din anii 1920 a cutreierat mai multe țări europene, și-a expus lucrările în mai multe orașe din țară și în străinătate, la Budapesta, Berlin, Veneția, Zürich, Paris, Nürnberg. În 1930 a participat la înfiinţarea Breslei Barabás Miklós, recunoscutul forum al artiştilor plastici maghiari din România.
În anul 1930, împreună cu Domokos Pál Péter și Vámszer Géza, au pus bazele Muzeului Secuiesc al Ciucului.
În anii 1936 și 1937 și-a expus lucrările în București, precum și în Londra. Pentru o perioadă scurtă, între 1949 şi 1950 a fost profesor la Institutul Maghiar de Artă din Cluj.
În 1962 şi-a donat casa natală din Jigodin orașului Miercurea Ciuc. În 1973, cu ocazia aniversării împlinirii a 80 de ani ai artistului, s-a construit lângă casa lui natală Galeria de artă, care îi poartă astăzi numele. Prin testamentul său, în 1976 a donat aproape 8000 dintre creațiile sale artistice orașului natal.
S-a stins din viață la 22 august 1976. Casa lui natală a devenit muzeu, la galeria de artă de lângă casa natală s-a amenajat expoziția permanentă din picturile și desenele sale, iar în curte se află mormântul marelui artist.
După moartea sa, în 1979 a apărut volumul său de memorii autobiografice, intitulat “Följegyzések” [Adnotări] la editura bucureșteană Kriterion.
În 1993, cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii sale, a fost organizată a oxpoziție din operele sale la Muzeul Secuiesc al Ciucului.
Picturile și desenele sale se leagă de viața oamenilor de la țară, înfățișând lumea pură şi simplă a truditorilor de pe ogoare, ne prezintă un peisaj aspru, de parcă ar fi un decor aproape baladesc, ne relevă relaţia armonioasă dintre secui şi natură.
Opera sa cuprinde în primul rând picturi în ulei, a recurs mai rar la tempera sau acuarelă, dar lucrările sale în acvaforte, sau xilogravurile au devenit şi ele foarte apreciate. Galeria de portrete în tuş despre personalităţile de seamă ale vieţii culturale şi artistice maghiare din Transilvania, reprezintă o valoare inestimabilă a creaţiei lui Nagy Imre. Desenele au fost publicate într-un volum în 1973.
Moştenirea artistică a lui Nagy Imre (însumând peste 6500 de lucrări) este păstrată în muzeul memorial construit la Jigodin, care îi poartă numele. Multe dintre creațiile sale se regăsesc astăzi în colecții muzeale din țară și din străinătate.
Dintre multiplele recunoașteri oficiale ale artei sale amintim:
În 1957 a primit titlul de maestru emerit al artei Republicii Populare Române.
În 1963, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani a fost distins cu “Ordinul Muncii” clasa I.
În 1968, la vârsta de 75 de ani i s-a acordat medalia“Ordinul Cultural” clasa l.
În 2005 i s-a acordat post mortem premiul “Magyar Örökség”.
În orașul său natal amintirea și moștenirea sa artistică sunt păstrate viu, galeria de artă (la Jigodin) și Școala Gimnazială “Nagy Imre” îi poartă numele. În curtea școlii se află bustul artistului, realizat de sculptorul Vetró Artúr în anul 1973 (inaugurat în 1998).
În anul 1993, cu ocazia centenarului nașterii lui Nagy Imre a fost organizată la Muzeul Secuiesc al Ciucului o expoziție reprezentativă din operele sale. Istoricul de artă, András Szabó a dedicat artei lui Nagy Imre monografia apărută în anul 2006, cu titlul „A bőfény forrása. Zsögödi Nagy Imre”.
Cele mai cunoscute lucrări ale artistului: Az én falum (Satul meu – 1962, Jigodin); Az utolsó két ló (Ultimii doi cai – 1965, Jigodin); Krumpliszedők (Culegătorii de cartofi – 1968, Cluj); Noé bárkája felé (Spre arca lui Noe – 1967, Cluj); Pihenés (Odihnă – 1973, Cluj); Régi temető (Cimitirul vechi – 1969, Jigodin); Fürdés (La scăldat – 1967, Cluj); Avignoni kisasszonyok Zsögödön (Domnișoarele din Avignon la Jigodin – 1965).
- Motivul includerii în colecția de valori a județului:
Nagy Imre este unul din reprezentanții de seamă al “școlii de pictură secuiești.” N-a aparținut nici-unui curent artistic, dar a fost un artist modern al secolului 20. Moştenirea sa artistică cuprinde aproape 7000 de lucrări și este păstrată în mare parte în colecții muzeale din țară, din care 6547 de piese sunt păstrate la muzeul memorial construit la Jigodin (Miercurea Ciuc), care îi poartă numele.
Opera sa este reprezentată în primul rând prin picturi în ulei, a recurs mai rar la tempera sau acuarelă. Lucrările sale în acvaforte, sau xilogravurile au devenit şi ele foarte apreciate.
Picturile și desenele sale se leagă de viața de la țară, ne prezintă un peisaj aspru, de parcă ar fi un decor aproape baladesc, ne relevă relaţia armonioasă dintre secui şi natură.
Opera sa artistică reprezintă o componentă deosebit de valoroasă a artei secolului 20., care merită să fie apreciată și plasată în centrul atenției, să fie cunoscută de un public cât mai larg. În concluzie propunem includerea moștenirii sale artistice în Valorile harghitene.
- Lista surselor de informare legate de valoarea propusă (bibliografie, pagini web, surse multimedia)
Bibliografie selectivă:
Gazda József: Nagy Imre. [Monografie, cu 38 reproducții.] București, Kriterion, 1972. [lb. maghiară.]
Nagy Imre: Kétszáz rajz. București, Kriterion, 1973. [lb. maghiară.]
Negoiţă Lăptoiu: Nagy Imre. Monografia, 42 reproducții. Bucarest, Meridiane, 1975.
Nagy Imre: Följegyzések. București, Kriterion, 1979. [lb. maghiară.]
Xilogravuri-Fametszetek-Holzschnitte (redactori: Bucur Nicolae, Kántor József), Miercurea Ciuc, 1983.
Szabó András: Repertoriul de documente privind biografia maestrului emerit Nagy Imre = Nagy Imre érdemes művész életrajzi vonatkozású dokumentumainak repertóriuma. Muzeul Judeţean Harghita/Muzeul Secuiesc al Ciucului-Hargita Megyei Múzeum/Csíki Székely Múzeum, Csíkszereda, 1993.
Nagy Imre: Rajzok a Csíki Székely Múzeumban őrzött hagyatékból. Héttorony Könyvkiadó – Csíki Székely Múzeum, 1993. [lb. maghiară.]
Szabó András: Csíkzsögöd. Nagy Imre Képtár. Csíkszereda, 1993. [lb. maghiară.]
Szabó András: A bőfény forrása. Zsögödi Nagy Imre. Csíkszereda, Pallas-Akadémia, 2006. [Monografie în lb. maghiară.]
Kurucz Istvánné György Zsuzsanna: Amikor Csíkba’ megszülettem. Hargita Kiadóhivatal, Csíkszereda, 2007. [lb. maghiară.]
A mi Nagy Imrénk. Válogatás Zsögödi Nagy Imre festőművész műveiből. Kiállítási katalógus. A kiállítás anyagát válogatta a Csíki Székely Múzeum Nagy Imre-hagyatékából Szabó András. Csíkszereda, Csíkszereda Kiadóhivatal, 2008. [catalog, lb. maghiară.]
Zsögödi Nagy Imre: Az úgy volt, hogy…- hallák-e? Följegyzések. Csíkszereda, Csíkszereda Kiadóhivatal, 2012. [lb. maghiară.]
Surse online:
Nagy Imre. 1000 de ani în Transilvania – 100 de ani în România http://omie100.ro/portret/nagy-imre/
Galeria de artă Nagy Imre. https://csikimuzeum.ro/nagyimre.php?l=ro
- Pagina web oficială a valorii județene:
III. ANEXE
- Fotografia și documentația audio-vizuală a valorii propuse.
- Documente care atestă conformitatea cu hotărârea nr. 1.alineatul (1) a legii Hungarikum, Scrisoare de recomandare și de susținere.
- Declarație care contribuie la utilizarea fotografiilor și filmelor atașate la propunere.
